Sentimente?

Astazi m-am gandit la ceva mai special...la sentimente. Multi nu recunosc altii vor dar nu pot. Cred ca vi s-a intamplat si voua (mie sigur mi s-a intamplat) sa simti ceva si sa nu poti zice, sa nu ai curajul, sa ai o frica aparte care te conduce la o inchidere sufleteasca. Multi cred ca va regasiti in aceste cuvinte, multi negati dar mai presus de toate conteaza ce e acolo in inima. Trebuia sa ai puterea sa recunosti sa fii un "razboinic" sa-ti infrangi temerile. Sentimentele ne trimit in cel mai usor mod posibil pe culmile extazului, ne conduc spre visare, ne apropie cum nu se poate intr-un alt fel.(M.J.)
Ai curajul sa recunosti?(daca da spuneti-va parerile)


Motto:

Este o logica a inimii, foarte grea,

care n-a fost scrisa.

Nicolae Iorga

Ce este un sentiment? A sti ce este un lucru, un fenomen, spun unii, inseamna a te pricepe in arta si stiinta de a-l construi, de a-l crea. A sti ce este un sentiment inseamna mai intai a-l trai. Pentru aceasta se cere sa deschizi ochii asupra lumii din jurul tau, asupra celor de langa tine, asupra celor ce te-au precedat si te vor urma; inseamna apoi sa te apleci atent asupra operelor oamenilor de stiinta, opere care iti vor precede marea bucurie de a-ti dezlega o parte din “enigmele universului”; inseamna a-ti indrepta pasii spre marii poeti ai umanitatii, spre celebrii romancieri si dramaturgi; mai inseamna sa patrunzi in misterele lumii formelor, a culorilor si a luminii; inseamna sa te lasi vrajit de armonia (si disonantele) lumii sonore…
Astfel, vei trai sentimente mari: sociale,morale,intelectuale,estetice.Dar nu este suficient. A sti mai inseamna a comunica,iar a comunica presupune aducerea la un nivel superior de constiinta o stare traita, simtita. In fine,daca vei reusi sa stapanesti arta de a crea sentimentele respective,atunci te poti declara multumit: stii, intr-o masura, ce este un sentiment. 33545tuk73eli4u

Bine, dar am putea da o definitie a sentimentului? Sa nu ne surprinda intrebarea, fiindca adesea fenomenele sau situatiile cele mai clare in aparenta se dovedesc la analiza a fi obscure si uneori chiar inexistente. “Exista oare - se intreaba psihologul francez Pierre Janet, in 1889 - un concept mai vag decat al emotiei si decat cel al emotivitatii?” .Ne intrebam daca in timp de un secol si ceva de la acea data conceptul s-a mai precizat. Dupa cum e si firesc, raspunsul precis nu-l vom cauta in viata de toate zilele, in constiinta practica a omului. Sensurile vietii cotidiene ne asigura un minimum de orientare in relatiile interindividuale; ele sunt prelucrate, slefuite, limpezite si ordonate de catre spiritul stiintific de descriere si clasificare.

Cu tote ca sentimentul, domeniul cel mai agitat si tumultos, cel mai viu si mai nobil al vietii psihice, a constituit pentru profan obiect de mare interes si un izvor de nenumarate surprize,nedumeriri si meditatii, iar pentru romancieri un inepuizabil rezervor de subiecte atragatoare, el a fost lasat multa vreme in sala de asteptare a laboratoarelor de psihologie.

Psihologia stiintifica a inceput prin a fi mai ales filozofica. Impulsul spre cercetarea aspectului fiziologic se datoreste mai ales psihologului american James si medicului danez Lange (1884), care au pus net problema prioritatii reactiei fiziologice,organice in complexul emotiei. Atentia psihologilor s-a fixat asupra intrebarii: Ce este primar, esential si ce este secundar si derivat, reactia fiziologica sau starea constienta a emotiei, expresia sau constiinta expresiei? Curentul biologic darvinist si cel psihofiziologic al lui James-Lange au creat impreuna un nou capitol in psihologie ace al expresiilor emotive.

Latura fenomenologica si constienta a emotiilor a progresat foarte putin comparativ cu cercetarile din domeniul functiilor de cunoastere. Asistam la un fenomen paradoxal: cu cat incercam sa patrundem mai adanc in viata emotiilor, ca trairi constiente, pur psihice, cu atat ne alegem cu mai putin; cu cat intensificam eforturile spre a modela aceste trairi in concepte intelectuale “clare si distincte”, cu atat ne dam mai bine seama ca, in etapa finala a analizelor noastre,introspective, nu ramanem decat cu forme goale al caror continut este volatilizat, asa dupa cum dispare ceata in lumina soarelui. Psihologul statorniceste regula: emotia se eclipseaza in momentul cand ne indreptam atentia asupra ei; ceea ce ne ramane este constiinta situatiei care ne-a provocat emotia, impreuna cu reactiile la situatia respectiva; trairea specifica, esenta emotiei dispare, devine invizibila, volatelizindu-se fara urma. Emotia, realitatea, in aparenta, atat de palpabila si vie, este declarata ca fiind o fictiune de care nu are ce se ocupa un om de stiinta. Ea nu exista ca ceva aparte, in plus si deosebit de continutul intelectual sau de realitatea somatica, fiziologica. Deci, nu ar fi cazul de a ne ocupa de ceea ce nu exista in categorie psihologica originala. ul545t3373elli

Unii psihologi nu abandoneaza, totusi, terenul.Faptul ca un fenomaen trait nu poate fi prins direct in schemele noastre intelectuale nu ne indreptateste sa credem ca el nu exista. Din partea filozofilor in ajutor ne vine Bergson cu antiteza : intuitie-inteligenta.
Conform ideii bergsoniene fenomenele psihice se polarizeazain stari gandite si traite, intelectuale si intuitive, statice si dinamice, rationale si irationale, constiente si inconstiente. Emotiile si intreaga viata afectiva ar avea, deci, sediu in aceasta imparatie a negurii si irationalului.

Iata ca afectivitatea este situata sub pragul constiintei si al operatiilor intelectuale,iar fiziologia moderna ii gaseste locul in regiunea subcorticala a hipotalamusului, in formatia reticulara, domeniul informatiei difuze si aproape nediferentiate ; este “fondul “ pe care se grefeaza formele constiente, intelectuale ; este sursa energizanta a vietii constiente, regiunea de unde ni se impun directii generale ale conduitei, sensul general al existentei si realitatii.

Care este dovada existentei unui sentiment ? Se afla ea in inconstient sau constient? Ni se impune dilema : exista, dar nu poate fi cunoscut si ca atare este ipotetic ; a doua : il credem cunoscut, dar nu suntem siguri daca nu e o iluzie, o simpla credinta, opinie fara un corespondent in realitate ; deci este ipotetic, problematic.

Privita in contextul legilor biologice, in special prin prisma ideii de adaptare, viata afectiva se scindeaza in doua mari grupe de fenomene : adaptate si neadaptate, stari psihice afective care exprima sau insotesc reactiile adaptate la realitate si altele care tradeaza dezadaptarea , dezintegrarea, dezorganizarea individului. Primele le vom numi in general sentimente, grupa a doua va cuprinde ceea ce numim emotii.

Cu toate ca terminologia psihologica in domeniul sentimentelor variaza de la unpsiholog la altu sau de la o grupa la alta, totusi, am putea face o clasificare, mai bine zis o sistematizare a starilor afective ale omului.

Astfel prin termenul de emotie intelegemstari ca mania sau furia, spaima sau frica, bucuria si tristetea, adica acele stari care se caracterizeaza prin intensitate mare si durata scurta, stari zguduitoare. Sa nu uitam ca cuvantul emotie provine de la lat. emoveo, ere (a se misca din loc, a muta, a zgudui, a scoate din sarite). Termenul german de “Gemutsbewegung” reda cel mai fidel sensul originar.

Termenul de sentiment (lat. sentio,ire = a simti) da nastere la echivoc prin dubla lui semnificatie originara de simtire senzoriala si afectiva. In al doilea sens, termenul se potriveste pentru stari moderate ca intensitate, cu o durata relativ lunga, ca placerea, neplacerea, iubirea-ura, mandria, umilinta, recunostinta, etc. Sentimentele se diferentiaza si in functie de obiect sau situatie ; vorbim despre iubire materna sau paterna, de iubire de patrie, de placere estetica, etc. Trebuie sa observam ca sentimentele superioare adesea sunt numite emotii : estetica, intelectuala, morala, etc. In acest domeniu se face deosebirea dintre sentimente-tendinte ca iubirea sau ura si sentimente-stari ca placerea-neplacerea, mandria-umilinta si altele.

Termenul de dispozitie (lat. dispono-ponere = a aseza, a pune la cale) il vomaplica la stari putin intense,dar mai durabile si cu caracter mai difuz, maiputin legat de o situatie precisa.

In sfarsit prin termenul de pasiune (lat. patior-pati = asufei, a suporta) vom denumi acele impulsuri care devin dominante si persistente. In cazul unor dominante superioare si acceptate de personalitate, termenul se aplica in domeniul artistic, stiintific, social sau politic ; in cazul in care dominanta este de nivel inferior si este traita ca forta tiranica, provocand conflicte si sciziuni ale personalitatii, este mai potrivit termenul de patima.

Inrudirea starilor semnalate se poate constata din faptul ca o stare emotiva de spaima poate trece spre un sentiment de teama , angoasa, iar de la acest sentiment spre o dispozitie deprimanta de neliniste. La fel unele sentimente se pot transforma in pasiuni sau patimi (de avaritie, jocuri de noroc).

Poliglot

Ilariant

Future Technology

Perle Bac si Capacitate!

PERLE ELEVI:
"Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cat o carte groasa, si are atatea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intalnesti cu ea si in final"
"Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeste politicos cu batranii, se saluta politicos pe doctori si pe oamenii de stiinta"
"Cand eram la Viena a picat pe pamant o batranica la intrarea in metrou"
"L-a vazut Spanu si l-a convins pentru a-l face asistentul lui"
"Harap-Alb a trebuit sa-si ia viata in propria lui mana"
"Cand privesc in al tau ochi ma simt de parca ma sufoc"
"Tema basmului este invingerea dintre bine si rau".
"Personajul e supus unor incercari chiar si moartea"
"Pe Gherila si Senila, Spanul il trimite dupa salata cu gandul ca il va manca, apoi sa aduca si piatra din capul cerbului".
"Nunta mai tine inca si la ora asta cine trece acolo vede ca au venit luna si stelele, iar el(imparatul) poate sa bea si sa chefuiasca".
"Personajele vorbeste in modul dialog". "Parantezele sunt indicatoare schemice".
"Omenia este o specie lacoma si nepasatoare, deci faptele bune sunt o fapta mareata".
"Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeste politicos cu batranii, se saluta politicos pe doctori si pe oamenii de stiinta"
"Omenia, la noi oamenii, este greu sa o avem. Un prim argument ar fi o pisica pe care noi o lasam sa moara pe strada de foame!"
"Daca are omenie, alti oameni se uit la tine un alt ochi".
"Omenia este caracter moral si definitoriu"
"Dar in viata asta exista oameni bun care are un suflet mai mare si mai pura decat altii".
"Apa pe noi cat si pe celelalte ne ajuta la hranirea organelor care fara apa noi nu am putea face nici o mancare"
"Apa in general este de forma lighida"
"In Moldova este o veche populatie ca in trecut"
"Toate comitetele au inceput sa se retraga atunci ca sa treaca timpul"
"Centralizarea inseamna ceva care nu lasa pe altul in pace.
Filip al II-lea a intemeiat capitala la Paris ca pana atunci nu era deloc"
"Dupa marile descoperiri geografice a fost si urmarile marilor descoperiri geografice"
"Noi caracterizam dictatura lui Cezar astfel : Dictatura s-a numit legea secreta pe care o facuse el cu colegi sai Cassus si Pompei pentru ca colegi sai au murit in razboaie"
"Poetul isi asteapta iubita ca impreuna sa cutremure o barca"
"Metoda folosita de Ion pentru a pune mana pe pamantul Anei este insarcinarea"
"La inceputul fiecarei poezii eminesciene sta plantat cate un tei mai gros sau mai subtire in functie de cate strofe are poezia"
"Femeile ramaneau acasa in loc de barbati."
"Capitala SUA este Casa Alba."
"Lapusneanu s-a tinut de cuvant cand a zis 'De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!' dovada ca azi cel mai intalnit nume este Popescu."
"Zoe si Tipatescu se iubeau pe la spate."
"Ion Creanga s-a nascut intre anii 1887-1889."
"Imparatul avea o gradina si in fund un mar."
"Creierul este un organ oarecum indispensabil capului."
"Este bine sa mai si citesti, decat sa tai frunza la caini degeaba."
"Cristofel Columb a plecat in America unde s-a insurat cu o bastinoasa."
"In cunoscuta balada Miorita, sunt descrise cateva intamplari in care sunt implicate doi criminali, o oaie turnatoare, si
un cioban ce socheaza prin prostia lui."
"Toma Alimos era viteaz pentru ca cu o mana conducea calul, cu o mana isi tinea matele si cu o mana se batea cu Manea."
"Inima este impartita in doua atricule si doua testicule."
"Moromete plecase in excursie sa vanda cerealele."
"Antarctica este un continent alb din cauza zapezilor care nu se mai topesc odata."
"Eminescu este trist pentru ca nu a reusit sa faca nimic in viata lui."
"Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca: tantarul, viespea, soarecele si ursii care se urca in fagi unde sunt albinele stranse in colonii si depun miere."
"In padurile Amazoniei traieste o jungla fioroasa."
"In nuvela La vulturi de Gala Galaction, sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugarite de turci, si copii ei."
"Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In Scrisoarea a treia se desfasoara batalia de la Rovinari."
"Poemul Miorita circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice."
"Animalele salbatice traiesc in padurea zoologica."
"Datorita faptului ca Lapusneanu chinuia pe boieri taindu-le nasul, urechile, mainile, etc, el le-a devenit antipatic acestora."
"Harap Alb era femeie se imbraca in alb si semana cu Mihaela Radulescu."
"La batranete imparatul naste un fecior."
"Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decat in scris."
"Vitoria, pe langa calitatea de mama avea si pe cea de tata, calitate care este mult mai dificil de indeplinit."
"Podul de la Drobeta Turnu-Severin, a fost construit de Apollodor din Damasc, al carui picior se mai vede si astazi."
"Rascoala de la Bobalna a inceput pe un deal si s-a terminat in 1438."
"Sahara se afla asezata pe un nisip uscat, lipsa apei avand in zona o prezenta statornica."
"In "Amintiri" apare copilaria fericita a puiului de taran Crenguta Ionel."
"Magda il iubea pe Tudor Soimaru fara sa stie ca acesta nu stia limbi straine."
"Agripina nu avea decat doi copii, pentru ca al treilea, Paunas, nu mai conteaza pentru ca tot il manca vulturii."
"Punctul este o linie redusa la minimum."
"Semnele de punctuatie explica ca limba romana de aceea a aparut, ca sa aiba virgule si puncte."

PERLE ALE PROFESORILOR:

"Am sa te frec data viitoare de n-ai sa stii cum te cheama nici cu buletinul in mana."
"Daca v-ati timpit, notati pe ceva, ca asa fac si eu!"
"Voi sunteti 29 de cretini, eu sunt unul singur!"
"Pana sa fie impuscat marele impuscat..."
"V-am jignit eu vreodata, tampitilor!"
"La ora de geografie: Lacul Rosu nu se numeste Rosu pentru ca e rosu, ci pentru ca asa i se spune."
"Cand vin, sa gasesc absentii pe catedra."
"Bai, tipati aicea ca în jungla! Trebuie sa tragem o frontiera sa va separam. Zona tropicala de o parte, clasa XI G de cealata parte."
"Decebal, in loc sa moara, a preferat sa se sinucida."
"La noi sunt niste sporturi nationale: halbere, coniac canoe...."
"Nu tre' sa notati tot ce spun eu. Eu mai spun si prostii."